COMEMORARE

GHEORGHE ANGHEL

07 APRILIE 2007

      Prin grija si bunavointa Nobilului Cavaler Comandor Dorin MIHALACHE, care a donat sculptura de langa mormantul artistului, precum si a Nobilului Cavaler Ofiter Aurel MANEA, care a realizat montarea acesteia, a fost posibila desfasurarea evenimentului de comemorare de la Manastirea Pasarea de langa Bucuresti. Din partea Marelui Priorat Magistral al Romaniei au luat cuvantul Excelenta Sa Cavaler Mare Cruce Dan VASILIU, Marele Prior Magistral al Romaniei si Nobilul Cavaler Comandor Florin STOENESCU, Marele Cancelar al Marelui Priorat Magistral al Romaniei. Comemorarea a inclus si o slujba de pomenire, oficiata in prezenta Staretei Manastirii Pasarea, a maicutelor din Manastire, a delegatiei Marelui Priorat Magistral al Romaniei si a catorva apropiati ai artistului.

IUBITE SURORI ŞI IUBIŢI FRAŢI ÎNTRU CHRISTOS,

Pe aceste locuri de mare tihnă sufletească şi vibraţie creatoare, aici,  la Mânăstirea Pasărea, ne aflăm acasă în atelierul şi în jurul lui Gheorghe D. Anghel. Aici, pe  09 aprilie 1966 se stingea , răpus de suferinţă, sufletul creator al celui pentru care, aşa cum afirma Pallady: “arta a fost viaţa si marea mea iubire”- marele sculptor botezat cu  numele Sfântului luptător şi apărător al creştinismului Gheorghe ...

Gheorghe Anghel s-a născut la Turnu-Severin, într-o familie de origine macedoneană la data de 22 august 1904.

După o scurtă ucenicie în atelierul lui Dimitrie Paciurea din cadrul Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, artistul îşi definitivează formaţia plastică la Paris (1924-1937), sub atenta îndrumare a sculptorului Antoine Injalbert. În aceeaşi perioadă îl frecventează pe Constantin Brâncuşi, concomitent cu frecventarea muzeelor şi expoziţiilor pariziene.

Gustul pentru formele expresive şi riguroase, alimentat încă din ţară prin lecţiile lui Paciurea, îşi află cristalizarea în urma contactului cu arta unor sculptori francezi moderni, precum Bourdelle, Rodin, Maillol şi Despiau. Aceste filiaţii culturale la care ajunge, prin propriile sale convingeri, îl vor face să evolueze pe un alt drum decât Brâncuşi. Ne respingând experienţele impresionismului în sculptură, precum şi modelajul încărcat de senzaţii vibratoare, Anghel păstrează în arta sa idealul clasic, în sensul structurii durabile a fiinţei umane, al robusteţii interioare de o nedesminţită claritate .

Având viziunea perenităţii, lucrează în general în bronz, operele sale, amestec de austeritate şi spontaneitate, având în ele o atitudine solemnă, departe însă de a fi grandilocvente. Exemplificăm cu statuia lui Eminescu din faţa Atheneului Român.

Între admiraţie şi uitare, între succese şi decepţii, între prieteni şi duşmani, drumul artistului a fost anevoios dar întotdeauna urmând spirala ascendentă a valorii creatoare.

Promovând un arhaism bizantin măsurat, armonios, adus la scară umană, sculptura lui Gheorghe D. Anghel aduce în arta românească o poetizare a formelor exterioare, pline de un lirism echilibrat şi viguros.

Astăzi şapte aprilie 2007 s-au împlinit 41 de ani de la moartea sa , prilej pentru cinstirea numelui său şi recunoaşterea rolului important, în sculptura românească, de mare şi unică forţă artistică.

Acum suntem aici datorită marelui suflet şi prieten al artiştilor, fratele Doru Mihalache prin a cărui strădanie s-a reaşezat această maternitate la locul de odihnă veşnică a Îngerului <<ANGHEL>>. Veşnica pomenire şi recunoştinţa noastră eternă.

Cavaler Comandor Florin STOENESCU

ÇTop pf page

Ó Marele Priorat Magistral al Romaniei al OSMTH